Lungimea corpului este de 6-9 mm; anvergura aripilor este de circa 12 -16 mm; aripile anterioare sunt de culoare maro — auriu şi sunt franjurate pe marginea posterioară; aripile posterioare au forma unor lanţete, culoarea gri — galbenă şi prezintă de asemenea franjuri pe marginea posterioară; restul corpului la moliile adulte este de culoare maro — aurie; larvele (omizile), la scurt timp înainte de transformarea în pupă, ajung la o lungime maximă a corpului de 10 mm şi sunt colorate alb până la galben.

O femelă depune aproximativ 100 -250 de ouă pe materiale, acestea fiind amplasate la distanţă unul de celalalt, fără a fi lipite. Evoluţia embrionară durează aproximativ două săptămâni, după care larvele eclozează, în condiţii de mediu optime (umiditatea relativă a aerului să fie de 70 %, iar temperatura cu valori cuprinse între 25 şi 30° C) şi dacă există suficiente resurse de hrană, evoluţia larvară până la transformarea în pupă durează aproximativ două luni. Pentru transformarea în pupă omida îşi construieşte un tub lung de pânză, deschis la ambele capete, pe care îl poartă cu sine până la momentul transformării propriu zise. După metamorfoză eclozează fluturii adulţi, care au nişte mandibule vestigiale ale aparatului bucal, din această cauză ei nemaiputându-se hrăni. Speranţa de viaţă a insectelor adulte este de aproximativ 12 zile până la maxim 18 zile. În medie apar două generaţii de molii pe an. Însa în veri foarte călduroase pot apărea până Ia 4 generaţii. Omizile au mandibulele bine dezvoltate pentru masticat şi rupt, cu care rod diferite textile, ce le servesc drept hrană.

Specia este răspândită în toată lumea. Este întâlnită în casele oamenilor, pe textile de toate tipurile, precum fibre textile de provenienţă animală, ce conţin cheratină, bumbac, iuta, fibre textile ce conţin celuloză, mătase naturală sau artificială precum şi fibre textile pur sintetice.

Tipic dăunător de materiale. Materialele şi textilele infestate sunt găurite de omizile care se hrănesc. Existenţa unei invazii de molii este remarcată în momentul în care se observă fluturi adulţi zburând prin casă.

Să se verifice în mod regulat dulapurile de haine şi depozitele de textile în vederea unei posibile invazii. Materialele textile din depozite să fie păstrate la temperaturi scăzute. De asemenea, în dulapuri şi depozite este recomandabilă utilizarea săculeţelor cu lavandă sau camfor. Mai pot fi puse în dulapurile de haine şi inele din lemn de cedru. Mirosul acestor substanţe alungă moliile. Tot ca măsura preventivă împotriva moliilor se pot folosi în dulapuri şi depozite de textile pliculeţe ce conţin insecticide speciale.

Hainele atacate de molii trebuie scuturate şi aerisite bine. Apoi ele pot fi încălzite cu feonul sau în uscătorul de rufe, eliminând astfel şi eventualele ouă rămase. Ca măsură alternativă, textilele pot fi ţinute la rece, la temperaturi de -5° C timp de una sau două zile, înlăturând astfel ouăle şi stadiile de larvă şi pupă. Fluturii rătăciţi, care sunt observaţi zburând prin cameră, pot fi omorâţi pur şi simplu cu pliciul de muşte. În încăperile infestate trebuie folosite în mod suplimentar insecticide sub forma de spray. Este necesar un control regulat, deoarece de multe ori nu sunt eliminate toate stadiile de evoluţie ale moliilor. Combaterea pe cale biologică se face cu ajutorul viespii Trichogramma evanescens şi s-a dovedit a fi eficientă. Specii asemănătoare: Alţi dăunători de materiale, respectiv textile sunt moliile Tinea pellionella, Monopis rusticella şi gândacul covoarelor (Trichophaga tapetzella).